vineri, 18 iunie 2010

O pauză

Iubesc pauzele, relaxările, plimbările, momentele de odihnă, somnul, suspendarea, întreruperile, recreaţiile, răgazurile, popasul şi poposirea.
Asta poate pentru că om fiind sunt fragmentar, dar şi pentru liniştea dobândită în astfel de momente, linişte ce mă transformă într-o maşină de contemplare şi meditaţie.
Îmi place să muncesc atât fizic cât şi intelectual dar pauza este cea care te face să observi şi să te bucuri de ce ai realizat. Pauza poate fi şi un moment de analiză.
În timp ce mănânci, lucrezi, citeşti, gândeşti, faci sex, visezi, trăieşti trebuie să-ţi iei timp pentru pauze.
Cand se sinucide omul ia o pauză destul de...veşnică de la viaţă.
Când moare, omul e de fapt concediat de Dumnezeu. În astfel de situaţii existenţa ne dă somaj.
Oricum, e recomandabil să nu dai și să nu primeşti pauză de la iubire.

Niciun comentariu: