Am un amic care încă locuiește în România, în vârstă de vreo 35 de ani, probabil singurul om cu adevărat integru pe care îl cunosc. Când i-a născut nevasta nu a dat șpagă la doctor. A renunțat la un post de director adjunct într-o firmă de IT în momentul în care a fost pus să facă niște compromisuri. Nu și-a înșelat nevasta, nu și-a păcălit meseria, nu și-a neglijat familia, și-a păstrat religia cu cea mai mare sfințenie, este un adevărat model de om virtuos, fără să fie un om al faptelor. Am cunoscut preoți, avocați, procurori care nu au același simț moral și nici același nivel de cinste. Marea problemă a acestui om este că, într-o țară ca România nu este lăsat în pace, nu are liniște, toți îl ceartă, toți îl condamnă, nici de singurătate nu are parte. Are o viață de haiduc, aș putea spune de...terorist, singura lui realizare este că nu e plăcut de aproape nimeni. Câți din oamenii obișnuiți și-ar asuma riscurile de a trăi corect, câți ar fi dispuși să accepte singurătatea, reproșurile și marginalizarea celorlalți care decurg dintr-un mod cinstit de viață? Câți oameni sunt capabili de o atât de mare tărie de caracter? Aproape nimeni. De-asta nu există modele în România, nici în mediul religios, nici în cel intelectual și cu siguranță nu în cel politic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu